Într-un stat care clamează lupta împotriva evaziunii fiscale, cei aflați în prima linie – inspectorii vamali – sunt printre primii sacrificați. Ordonanța de Urgență adoptată de Guvernul Bolojan, care plafonează sporul pentru condiții periculoase la 300 de lei brut pe lună, lovește frontal în una dintre cele mai expuse categorii profesionale din sectorul bugetar. Aceștia au decis să conteste Ordonanța de Urgență privind plafonarea sporurilor pentru condiții periculoase, deoarece ei consideră că această măsură este profund inechitabilă și lipsită de fundament în ceea ce privește realitatea muncii lor. Se lucrează zilnic în condiții care implică riscuri reale – de sănătate, de siguranță, de expunere directă la substanțe toxice și situații tensionate. În loc să fie recunoscute și respectate, aceste condiții sunt tratate contabil, cu o sumă fixă care nu acoperă nici măcar costurile minime ale protecției personale. Prin această acțiune, nu cerem favoruri. Cerem doar ca legea și realitatea să se întâlnească în mod echitabil. Cerem ca vocea celor din teren să fie auzită și respectată. Cerem ca munca riscantă să fie tratată cu seriozitate, nu cu cifre fixe stabilite într-un tabel excel de oamenii lui Bolojan.
Nu poți trata egal situații inegale. Nu poți cere loialitate, profesionalism și sacrificiu, dacă în schimb oferi dispreț și indiferență. Peste 200 de lucrători vamali contestă Ordonanța lui Bolojan: „Această plafonare este inechitabilă și jignitoare”. Peste 200 de lucrători vamali din toată România au formulat în ultimele săptămâni contestații oficiale împotriva Ordonanței de Urgență nr. 36/2025, care plafonează sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut/lună. Valul de reacții nu este unul izolat: Suceava, Constanța, Arad, Iași, Timiș, Galați, București – în toate aceste județe angajații din structurile vamale s-au mobilizat și au demarat acțiuni administrative și juridice.
Această acțiune colectivă vine ca răspuns la o măsură profund inechitabilă, care aplică un plafon fix fără să țină cont de realitatea diferită a locurilor de muncă. Lucrătorii vamali nu desfășoară activități exclusiv administrative. Mulți dintre ei lucrează în teren, la frontieră, în depozite, în contact direct cu riscuri fizice și biologice, cu marfă periculoasă, toxine, presiuni externe sau factori climatici extremi. Plafonarea la 300 de lei aplicată „la grămadă” înseamnă de exemplu că un inspector vamal dintr-un punct de trecere al frontierei are același spor ca un angajat care lucrează doar cu documente într-un birou central. Acest lucru anulează principiul de bază al sporului: acela de a compensa riscurile reale de muncă.
Prin plafonarea arbitrară a sporului pentru condiții periculoase la 300 de lei, Guvernul condus de Ilie Bolojan nu doar că umilește mii de lucrători din teren, ci contribuie indirect la vulnerabilizarea sistemului vamal în fața corupției. Când statul plătește prost oamenii care controlează fluxurile de marfă la granițe, creează premisele ideale pentru presiuni, tentații și compromisuri ilegale. Un inspector vamal slab plătit și lipsit de motivație devine o țintă ușoară pentru rețelele de contrabandă, iar controlul devine un simplu joc de noroc între risc și complicitate.
Această Ordonanță nu întărește statul, ci îl vulnerabilizează. În loc să motiveze, demotivează. În loc să întărească integritatea, o subminează.
Ce se urmărește prin aceste contestații?
Lucrătorii solicită:
1. Revocarea deciziilor administrative prin care li s-a tăiat sporul;
2. Recalcularea și plata diferențelor salariale pierdute;
3. Eventual, sesizarea instanțelor de contencios administrativ pentru suspendarea sau anularea aplicării OUG.
Dacă instanțele vor da câștig de cauză, ordonanța ar putea fi blocată total sau parțial, creând un precedent puternic pentru toate categoriile profesionale afectate (sănătate, poliție, ANPC, laboratoare, etc.).
Astăzi, nu suntem doar funcționari. Suntem oameni care spun „ajunge” în fața unei nedreptăți. Suntem peste 200 de lucrători vamali din toată țara care am ales să ne ridicăm împotriva unei măsuri inechitabile, impuse fără respect, fără dialog, fără realitate.
Nu cerem milă. Nu cerem favoruri. Cerem doar ca munca noastră grea, riscantă și esențială să fie tratată cu demnitate. Cerem ca legea să fie respectată, ca diferența dintre birou și teren să fie recunoscută, iar drepturile câștigate să nu fie tăiate din pix.
Avem curaj. Avem temei legal. Și mai presus de toate, avem dreptate. Știm că nu suntem singuri. De la Constanța la Arad, de la Iași la București, colegii noștri au făcut același pas. Au semnat contestații. Au spus „nu” tăcerii. Am ales am ales să luptăm.
Pentru respect. Pentru echitate. Pentru ca nimeni să nu mai fie tratat ca o cheltuială în plus, când, de fapt, suntem o piesă vitală în siguranța economică a țării.
Dacă vom merge împreună până la capăt, vom câștiga. Pentru că legea este de partea noastră. Iar adevărul — și demnitatea — nu pot fi plafonate.